nu ți-am spus suficient.

S-a împlinit un an acum câteva zile…a trecut un an în care nu ţi-am văzut nicicând chipul, în care mă uitam cu ochii înfudaţi în lacrimi la singura mea poză cu tine şi mă învinovăţeam pentru atât de multe lucruri. 

Am înţeles mai târziu că nu a fost vina mea, dar tot îmi doream să fii petrecut mai mult timp preţios cu tine.

Nu ştiu dacă ai simţi dezamăgire sau mândrie faţă de cine sunt astăzi. Tind să cred că m-ai îmbrăţişa, mi-ai zâmbi şi m-ai privi cu ochii tăi calzi şi parcă mereu atât de trişti şi nu ai spune nimic mai mult.

Îmi doresc să te îmbrăţişez acum şi mi-am dorit să te îmbrăţişez de atât de multe ori în anul care a trecut. Nici nu ai idee…poate ai, dar ştii că nu cred în ideea unei vieţi dincolo de moarte. Poate ai văzut totul sau poate nu ai mai văzut nimic, poate sufletul tău nici nu mai există.

Nu am ştiut să-mi mulţumesc pentru toate lecţiile culese din relaţia noastră, din spiritul tău generos şi tare cald. Erai o constantă în viaţa mea şi moartea ta a fost cumva neaşteptată. Încă din momentul în care îmi pot aminti până când ai plecat tu ai fost acolo, mereu pe fundal, mereu în viaţa mea. Plecarea ta a făcut mult zgomot şi nu cred că m-am obişnuit cu ea.

Îmi pare rău, nu am spus niciodată aceste 3 cuvinte suficient. Îmi pare rău.

A trecut un an. A trecut primul an din restul vieţii mele în care nicicând nu vei mai fi. A trecut un an, dar imaginea ta din mintea mea nicicând nu a murit.

Un an şi câteva zile mai puţin până când ne vom revedea…sau până când moartea mea va fi cea care mă va face a te uita…un an şi câteva zile.

Anunțuri

înainte de început

4 zile 15 ore 8 minute…doar atât mă desparte de încă un început.

mă simt neliniştită când îmi las mintea să se învârtă printre listele mele cu lucruri de făcut.

dar majoritatea timpului mă simt bine. aştept cu nerăbdare să-mi arunc viaţa doar într-un ghiozdan şi să plec iar. 

acum sunt puţin mai mult în caoul meu revizuind parcă lista, dar cea mai bună lecţie învăţată în aceste luni a fost să iau lucrurile uşor, să evit graba şi presiunea pe care mi-o aruncam înainte…şi să mă bucur mai mult de tot.

ştiu că va fi bine totul până în oase. e un sentiment care nu se desprinde de mine. ştiu că va fi bine chiar dacă mai am momente de neclaritate…

4 zile 14 ore 58 minute până atunci.

3:01 pm

19 august 2017

Andreea.

o fotografie.

obişnuiam să ne trimitem poze. obişnuiam să facem asta destul de des. obişnuia să ne placă.

telefonul mi-a fost furat la câteva luni după ce am încetat să vorbim şi cu el am pierdut multe dintre lucrurile pe care obişnuiam să le împărtăşim.

dar tu nu ai pierdut nimic. mi-a spus foarte curând după ce te-ai întors că încă mai ai o poză aleasă de tine la contactul meu şi că e una faină. mi-ai arătat-o când ne-am văzut.

eu nu o mai am şi probabil nu o voi mai avea niciodată. ştiu unde e făcută, în ce lună, cum nu mai am bluza respectivă şi că ţi-am trimis-o pe whatsapp-ul care mă dezamăgeşte mereu în păstrarea trecutului.

sper să o păstrezi doar tu. să o printezi poate cândva şi să o arunci într-o cutie cu amintiri. poate le vei spune copiilor tăi de mine şi le vei arăta poza aceasta. sau poate ea va fi mereu doar o poză printre contactele tale pentru încă puţin. 

ai păstrat amprenta mea, chipul meu în telefonul tău pentru ceva timp, mai păstrează-o pentru puţin.

Andreea

6:42 am

Vineri, 18 august 2017

Q. de la O.

înţeleg.

şi ultimul cuvânt pe care i l-am spus a fost „înţeleg”…de parcă ştiam în acel moment cu siguranţă, claritate că mâine noi nu vom mai fi, de parcă puteam simţi asta până oase şi tot îl puteam privi în ochii aceia castanii cerând parcă încă o secundă cât o eternitate.

poate ar trebui să spun cel mai recent cuvânt, nu ultimul pentru că noi nicicând nu avem finalitate.

înţeleg.

Andreea

6:38 am

17 august 2017, joi.

mă întrebase. acum eu întreb.

mă întrebase ceva amuzant când ne-am văzut. cumva printre sutele de cuvinte, i-am spus despre acest blog, că am scris despre el şi aici. nu mai ştiu exact cum am spus-o, dar nu contează. 

m-a întrebat ce spun oamenii despre el. nu mai ţin minte care a fost răspunsul meu.

e ciudat să-ţi dai cu părerea despre cineva pe care nu îl cunoşti decât prin cuvintele unei persoane aruncate pe Internet.

aş putea înşira aici articolele în care am scris despre el…dar aş rupe misterul. nu fiecare el se referă la el, nu fiecare articol despre gustul trandafirilui în gura mea amorţită este despre el. 

vreau atât de puternic să explic fiecare articol şi în acelaşi timp nu îmi doresc absolut deloc să fac asta.

aş vrea tare mult să citesc multe comentarii în care să se afle articolul sau articolele în care credeţi că l-aţi zărit şi părerea formată.

mi-ar plăcea tare mult să vă cunosc opiniile. 

poate i le spune cândva, poate niciodată, dar nu contează asta.

Andreea.

8:59 am

15 august 2017, marţi.

ştiu că îmi va fi.

îmi va fi dor, ştiu că îmi va fi.

îmi va fi dor să-mi aşez bărbia pe umărul drept şi să-mi las privirea fermecată.

îmi va fi dor să-mi întind gâtul până doare şi să-mi hrănesc ochii cu cer.

lanţurile care sunt trase la ora 1 în dimineaţă care strigă tare că ziua s-a terminat.

lanţurile care completează liniştea la 6 jumătate şi-mi schiţează imaginiri multe în cap.

oamenii. toţi oamenii din cafenele pe care i-am uitat.

orele 6-10 când lucrurile se mişcă atât de lin.

apartamentul acesta uriaş care găzduieşte întreaga mea personalitate.

blocul care îmi simtea paşii de dans până de curând şi cărămida lui la vedere care e mereu atât de frumoasă.

cerul atât de senin care mă umple de calm şi fericire până când încep să râd.

oamenii care se trezesc în zilele de duminică la 7 pentru a profita de ziua aceasta şi cei care se trezesc pentru a pedala.

obiceiul celor de la ambulanţă de a sta la cafeneaua din stânga mea în fiecare dimineaţă fără excepţie.

arhitectura care-mi încântă ochii şi pentru care cuvintele sunt doar ieftine.

sunetul linguriţelor în ceaşti.

faptul că noaptea de luni e cea mai gălăgioasă.

toate lucrurile micuţe de aici.

toate lucrurile mari de aici.

îmi va fi dor, ştiu că îmi va fi.

sunt aşa o romantică pentru locuri.

8:24 am

14 august 2017, luni

Q de la O