aruncă-mă [într-o decizie](33/42)

Unul dintre cele mai dificile lucruri în viață pentru mine este aşti când să acord timp şi când să mă avânt cu putere, când să acționez.

Încă încerc să-mi dau seama, încă încerc să învăț şi ziua de astăzi nu e o excepție.

Obişnuiam să cred că de cele mai multe ori în viața profesională e nevoie să acționăm cât mai repede, să nu lăsăm o greşeală să lovească podeaua în căderea ei, bineînțeles cu un timp pentru a găsi cea mai bună, rațională soluție, dar nu mult timp…cu cât mai repede, cu atât mai bine…şi în viața personală e nevoie de mai mult timp, dar deşi am spus de cele mai multe ori…adevărul că nu cred că există o regulă, o teoremă, o ceva…cel puțin asta mi-a demonstrat timpul.

Nu există reguli şi e greu…e greu pentru că astăzi mă gândesc dacă eu am nevoie să mă arunc în aia, aia şi aia pentru a „mă reintegra” sau încă mai am nevoie de timp şi de paşi părunți.

Am făcut paşi mici, ei au devenit mai mari, progresele nu se văd cu adevărat, dar se simt, le simt…dar nu ştiu dacă sunt pregătită…dar cine naiba e pregătit de ceva în viață până la urmă? cine e pregătit pentru viață? nimeni.

pregătit…nu există aşa ceva sută la sută pentru că viața îți aruncă în față un obstacol sau o floare şi atunci şi ai nevoie să improvizezi…tu poți presupune că la prezentare se poate întâmpla asta şi asta şi acesta ar fi modul perfect de a răspunde la întrebarea cealaltă şi în cel mai rău caz se poate întâmplă aia şi aia…dar doar atât faci…presupui. 

Despre ce vorbeam, again? Ah…da, că habar n-am ce vreau să fac mai departe, dar hei, asta nu e nimic nou. Am avut „crize existențiale” de când îmi amintesc ş mereu am pus şi mi-am pus cele mai ciudate întrebări, but again…nimic surprinzător, până la urmă sunt ciudată şi iubesc asta.(hmm, aş putea scrie un articol despre asta)

Revenind…dacă are cineva o formulă magică pentru când să iei taurul de coarne şi când să faci întrecere cu un melc, just let me know.

Meditația, yoga, exercițiile fizice, jurnalele, acest blog, scrisul în general sunt doar unele dintre uneltele mele prin care încerc să înțeleg viața, dar câteodată oricât de mult m-aş uita în mintea mea sau în sufletul meu nu găsesc un răspuns…well, nu găsesc un răspuns care să mă mulțumească…dar asta e altă lungă poveste.

Cu fiecare alegere pe care noi o avem de făcut noi ne formăm motive şi prin ele spunem că varianta X e mai bună decât varianta A…dar până la urmă de ce să compari? de ce să alegi?

Oare o variantă de mijloc e mai bună? Dar ce înseamnă o variantă de mijloc pentru mine? Să mă ocup cu progresele mici sau să sar în apa rece?

Orice ar fi, răspunsul nu îl voi găsi prin distrageri…şi poate acum, astăzi blogul este una…but again este şi o unealtă.

Jeez! Aş face orice doar pentru a evita această decizie…

Să-mi ofer mai mult timp sau să mă reîntorc de unde am plecat acum mai bine de un an?

Chiar mi-ar plăcea să văd aud părerile, poate aşa decizia va fi mai uşoară.(pe cine păcălesc, aş iubi ca o altă persoană să ia decizia aceasta pentru mine acum…well, pentru puțin apoi aş fi furioasă că nu e decizia mea şi aş găsi toate găurile…sunt o ființă atât de…)

-A.🌹

Anunțuri

Un gând despre &8222;aruncă-mă [într-o decizie](33/42)&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s