cu o voce adormită(28/42)

şi el cu ochii lui blânzi şi căprui mi-a şoptit cald şi delicat: „oamenii sunt speriați de adevăr, ştii? ei preferă să îl ignore, să îl critice, să orice, dar nu să-l accepte…”

ce a urmat mai departe după aceste vorbe rostite dulce, suav, ce s-a întâmplat mai departe între noi va rămâne un mister pentru toți, cre’ că şi pentru mine.

-A.🌹

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s