Andreea, încântată!

Pot spune că am avut o copilărie liniştită într-o comună parcă uitată de lume unde nu se întâmpla nimic tragic. Apoi am trecut prin adolescență…a fost ciudată, dar cine poate spune că a lui nu a fost absolut deloc?

Dar povestea mea începe cu adevărat mult mai devreme…mult înainte de a mă fi născut. Totul începe cu părinții mei.

1973, anul în care tănâra de 20 de ani cu inima frântă dintr-o iubire imposibilă se căsătoreşte într-o rochie închiriată cu orfanul fustangiu de 26 de ani care nu avea nici măcar bani pentru verighetele pe care niciodată nu le-a mai cumpărăt. 

După 3 pierderi de sarcină, în 1997 apar eu…cu o săptămână sau două mai devreme decât se aşteptau. Surpriză! Poate fix în acel moment s-a născut în acelaşi timp cu mine şi dorința mea nebună de a face mereu vizite surpriză, surprize în general. 

Ajunsă la spital mama a fost singură, tata fiind prea ocupat cu „alte treburi”…şi primul lucru pe care l-a spus unei asistente după ce naşterea a luat sfârşit a fost „să nu îmi pierzi copilul”. Răspunsul ei a fost că acest lucru e imposibil pentru că sunt cel mai înalt copil care s-a născut vreodată în acest spital.

Dar cu o lună înainte de a mă naşte, părinţii mi-au oferit singurul lucru pe care îl voi purta cu mine mereu şi pe care nimeni nu mi-l poate lua.

„Dacă seamănă cu tine, numele ei va fi Ilinca după numele tău, iar dacă va semăna cu mine numele ei va fi numele meu preferat, Andreea!”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s